
Războiul din Ucraina afectează economia europeană mai grav decât alte economii majore precum SUA sau China, reflectând proximitatea geografică și relațiile comerciale importante dintre țări. În cadrul Uniunii Europene (UE), statele membre au grade diferite de expunere la efectele războiului, potrivit unei analize a Comisiei Europene. Portugalia și Malta sunt printre țările cel mai puțin expuse și, prin urmare, cele mai puțin afectate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
În raportul de prognoză de primăvară, Comisia Europeană a întocmit o diagramă de vulnerabilitate pentru statele membre, evaluând poziția generală a fiecărei țări. Canalele de transmitere a impactului economic al războiului sunt comerțul, materiile prime (în principal energie) și piețele financiare, iar statele membre au fost clasificate după gradul de expunere la 13 dimensiuni de vulnerabilitate, și anume intensitatea energetică, dependența de importurile din Rusia, expunerea prin acțiuni comerciale directe sau prin lanțuri valorice mai complexe, de exemplu.
Analiza arată că țările baltice și din Europa Centrală și de Est apar ca cele mai vulnerabile state membre, în mare parte din cauza intensității energetice ridicate a economiilor lor și a importanței Rusiei în comerț, în special în importurile de gaze. De asemenea, Cipru pare expus în mod semnificativ la consecințele războiului din cauza exporturilor de servicii către Rusia.
Polonia se remarcă, de asemenea, ca una dintre cele mai vulnerabile țări, reflectând expunerea ridicată a comerțului cu Rusia și importanța energiei în consumul gospodăresc. Este urmată de Țările de Jos, apoi Germania și Italia, cu o expunere în concordanță cu media UE. Franța și Spania sunt cele mai puțin expuse state membre UE mari, la fel ca și Portugalia și Malta, care închid clasamentul.
Potrivit Comisiei Europene, și având în vedere „expunerea directă scăzută” a Portugaliei, riscurile „sunt în principal indirecte, care decurg din prețurile mărfurilor, securitatea aprovizionării și incertitudinea privind cererea globală”.
Incertitudinea și riscurile depind de modul în care se dezvoltă războiul
Comisia Europeană a decis să revizuiască perspectivele de creștere ale UE și să-și revizuiască prognoza de inflație, deoarece invazia Ucrainei de către Rusia a „creat noi dificultăți exact în momentul în care Uniunea își revine după repercusiunile economice ale pandemiei”.
Documentul adaugă: „Prin exercitarea unor noi presiuni ascendente asupra prețurilor mărfurilor, provocând întreruperi suplimentare în aprovizionare și creșterea incertitudinii, războiul a exacerbat impedimentele existente în calea creșterii, contrazicând așteptările anterioare că acești factori nefavorabili s-ar atenua”.
Potrivit Comisiei, riscurile la adresa activității economice și previziunile inflației „depind în mare măsură de evoluția războiului și, în special, de impactul acestuia asupra piețelor energetice”.
„Pe lângă aceste posibile întreruperi în aprovizionarea cu energie, probleme mai grave decât aștepările, în lanțurile de aprovizionare și creșterea ulterioară a prețurilor la mărfurile non-energetice, în special la alimente, ar putea duce la presiuni în continuare în scădere asupra creșterii și presiuni în creștere asupra prețurilor. O a doua rundă de efecte, mai mari decât cele așteptate, ale unui șoc inflaționist importat ar putea agrava riscul de stagflație”, avertizează el.
Dincolo de aceste riscuri imediate, invazia Ucrainei duce la decuplarea economică dintre UE și Rusia și, prin urmare, „consecințele acestui scenariu sunt încă greu de evaluat”.